”Excelența Voastră, Domnule Președinte
Domnule Prim-ministru,
Domnule președinte al Curții Constituționale
Doamna Ministru al Justiției,
Domnule viceprim-ministru,
Doamnelor și domnilor parlamentari,
Domnule procuror general,
Domnule procuror șef al DNA,
Doamna procuror șef al DIICOT,
Excelențele voastre, doamnelor și domnilor,
 
Cu multă bucurie și cu un sentiment de împlinire particip la acest eveniment care se desfășoară într-un moment istoric pentru democrația noastră și pentru întregul sistem judiciar din România, anume ridicarea oficială a Mecanismului de Cooperare și Verificare și mă alătur tuturor celor care v-au mulțumit pentru efortul depus, pentru întreaga activitate derulată în acești ani și la finalul cărora putem să-i felicităm pe toți cei implicați.
 
Este un real succes pentru România, care încheie în mod simbolic ultima restanță a tranziției noastre către un statut de națiune europeană cu drepturi depline. Nu trebuie să uităm că asumarea și promovarea unei viziuni europene cu privire la statul de drept a fost un efort îndelungat pentru România, pe care l-am parcurs împreună, în dialog cu partenerii noștri europeni.
Acest dialog european pentru promovarea reformelor structurale în domeniul justiției și stat de drept a început cu primul raport de țară publicat de Comisia Europeană în 1998. A continuat cu foaia de parcurs pentru România în 2002 și cu negocierile de aderare. Ulterior, s-a prelungit după aderarea României la UE în 2007, cu monitorizarea prin intermediul MCV.
Prin eforturile conjugate, ale dumneavoastră, cei care vă desfășurați activitatea în sistemul judiciar, eforturile Executivului, ale legislativului, în 2022 am reușit să finalizăm pachetul privind legile justiției și legile privind modificarea Codului penal și a Codului de procedură penală, elemente esențiale pentru a putea definitiva recomandările MCV.
Aici vreau să fac o paranteză și să-i mulțumesc personal domnului ministru al Justiției la vremea respectivă, Cătălin Predoiu. Totodată, am adoptat măsuri normative necesare pentru a gestiona aspectele legate de instituția prescripției, în urma unor decizii ale Curții Constituționale.
Astăzi, ca urmare a eforturilor noastre conjugate, încheiem o etapă importantă în transformarea europeană a României. Acest succes este o dovadă că atunci când există voință politică și instituțională unitară, când există susținere din partea partenerilor noștri europeni și când există o cooperare loială între puterile statului, România evoluează.
În același timp, însă, trebuie să fim realiști, moderați și echilibrați de acum înainte. Eliminarea MCV reprezintă doar o etapă, desigur importantă, în procesul continuu de reformă a sistemului judiciar din România, dar nu una finală.
Așadar, o etapă s-a încheiat și alta a început. În noua etapă avem un dialog permanent și o monitorizare a reformelor structurale cu impact asupra statului de drept și a democrației constituționale din România prin Mecanismul privind Statul de drept. Acest mecanism se aplică tuturor statelor membre ale Uniunii Europene. El are ca obiectiv fundamental armonizarea, protejarea și respectarea la nivelul tuturor statelor membre a valorilor pe care se fundamentează însăși existența Uniunii europene: democrație și stat de drept.
De asemenea, avem o serie de jaloane în PNRR care trebuie să fie finalizate în dialog constructiv cu Comisia Europeană și cu respectarea principiilor constituționale degajate în jurisprudența Curții Constituționale a României, dar și în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Avem multe de făcut de acum înainte și trebuie să asigurăm cadrul legislativ optim pentru funcționarea eficientă a sistemului judiciar, pentru asigurarea măsurilor anticorupție, pentru consolidarea cadrului de integritate în instituțiile publice, pentru transparentizarea și eficientizarea proceselor decizionale la nivel guvernamental și parlamentar, precum și pentru asigurarea pluralismului de idei la nivelul societății și a libertății mass media.
Toate acestea, pot fi realizate doar printr-un efort comun, la fel ca în cazul MCV. Ceea ce trebuie să ne propunem este ca această armonizare deplină cu principiile și realitatea jurisprudenței europene să se realizeze într-un termen rezonabil.
România este astăzi apreciată pentru reformele și seriozitatea sa. Să consolidăm această percepție prin acțiunile noastre.
 
Excelențele voastre,
Doamnelor și domnilor,

Dincolo de reformele punctuale pe care le avem de realizat pentru implementarea recomandărilor din Raportul privind România în cadrul Mecanismului privind statul de drept, dincolo de reformele asumate prin PNRR, există o nevoie pe care trebuie să o conștientizăm în această nouă etapă de dezvoltare în care se află România.
Mă refer aici la asumarea unei viziuni noi cu privire la ”România – stat european” și, inevitabil, cu privire la ”sistemul judiciar” ca garanție a statului de drept.
Într-o Românie europeană, parte a civilizației occidentale, care protejează drepturile și libertățile cetățenilor săi trebuie să facem trecerea de la reformele instituționale, care pun accentul pe organizarea și managementul sistemului judiciar, la reformele substanțiale, cele care pun accentul pe eficiența sistemului judiciar, ca prestator al serviciului public justiție. 
Această eficiență a sistemului judiciar este prea puțin discutată, deși este cea mai importantă pentru beneficiarii serviciului public de justiție. Calitatea actului de justiție trebuie să devină prioritatea noastră de grad zero și această calitate a actului de justiție presupune reforme mult mai complexe, la pachet cu o finanțare adecvată în resursa umană și resursa materială, în special cu o accelerare a digitalizării proceselor judiciare.
Să nu uităm, așadar, un lucru: respectul pentru Justiție vine și din calitatea actului ei.
Avem nevoie, așadar, să construim o reformă integrată pentru creșterea calității actului de justiție. Cetățenii așteaptă ca drepturile să le fie protejate împotriva abuzurilor. Cetățenii așteaptă ca accesul la justiție să fie facil și actul de justiție să le fie accesibil, unitar și riguros. Cetățenii așteaptă ca justiția să funcționeze rapid și deciziile instanțelor să fie puse în aplicare cât mai repede.
România are un singur destin istoric – destinul european și apartenența la societatea occidentală. Destin european nu poate exista în absența unui sistem judiciar deopotrivă independent și eficient, care să se bucure de credibilitate maximă în rândul cetățenilor și care să fie susținut de toate garanțiile unei democrații constituționale consolidate: integritate, stat de drept, colaborare loială între puterile statului și transparență decizională. 
 
În încheiere, vreau să mulțumesc tuturor celor implicați în acest proces. Să vă doresc succes în continuare și să avem încredere unii în ceilalți că tot ceea ce ne propunem se va îndeplini, pentru că chiar după atât de mulți ani se poate!
Vă mulțumesc!”